Facultatea de Teologie Ortodoxă și Centrul de Studii Nomocanonice al Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca a organizat în perioada 26-28 aprilie, Conferința internațională „Sfântul și Marele Sinod – eveniment eshatologic sau normalitate canonică?”.

Conferința s-a desfăşurat Aula Fa­cul­tății de Teologie Ortodoxă, din Cam­pu­sul Universitar „Nicolae Ivan”, iar deschiderea oficială a avut loc miercuri 26 aprilie, în pre­zența Înaltpreasfinţitului Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a decanului Facultăţii de Teologie, pr. prof. dr. Vasile Stanciu, prodecanul Facultății, pr. lect. dr. Cristian Sonea, pr. conf. dr. Patriciu Vlaicu şi a numeroşi invitaţi, participanţi la lucrările conferinţei, alături de cadre didactice, studenţi, public. În cadrul conferinţei au fost abordate teme referitoare la Sfântul şi Marele Sinod din Creta, din 2016, precum: „Dezbaterea întrunirii, condițiilor, aspectelor complexe legate de convocare”; „Întrunirea și adoptarea documentelor Sfântului și Marelui Sinod din Creta”; „Dezbaterea deciziilor Sinodului”; „Conturarea viziunii teologice generale și încadrarea textelor în Tradiția dogmatică și canonică a Bisericii și receptarea lor”; „Noutatea și im­portanța textelor Sfântului și Marelui Sinod”; „Posibile îm­bunătățiri care pot fi aduse într-o altă etapă de manifestare a sinodalității la nivel panortodox”; „Perspectivele care se întrevăd după Sfântul și Marele Sinod”.

Temele Sinodului, de mare actualitate

În deschiderea conferinţei, IPS Mitropolit Andrei a amintit faptul că l-a însoţit pe Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu delegaţia de 25 de ierarhi din România la Sinodul din Creta: „Am participat la toate lucrările care au avut loc acolo, nu am alcătuit un material legat de lucrările ce s-au desfăşurat acolo dar, la faţa locului, am fost foarte atent şi socot că tot ce s-a afirmat a fost corect din punct de vedere dogmatic. Mai mult, cum s-a spus în repetate rânduri, de fapt, nu s-au abordat probleme de natură dogmatică, ci de natură pastorală”.

Ierarhul a făcut apel la un verset din Sfânta Scriptură, din Epistola către Iuda, capitolul I, versetul 3, „pentru că, ierarhii de acolo, în mod deosebit Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a intervenit de foarte multe ori şi a fost categoric în intervenţiile sale, eu cred că au păstrat credinţa Ortodoxă dată odată oamenilor pentru totdeauna: «Iubiţilor, punând toată râvna să vă scriu despre mântuirea cea de obşte, simţit-am nevoie să vă scriu şi să vă îndemn ca să luptaţi pentru credinţa dată sfinţilor, odată pentru totdeauna». Or, această credinţă dată sfinţilor odată pentru totdeauna, ar dori şi Sfântul şi Marele Sinod să fie propagată mai eficient. În lumea aceasta bulversată şi în care toate lucrurile sunt date peste cap, cele şase teme ce s-au discutat sunt de stringentă actualitate. Ar mai fi fost şi altele, şi tot de aceea ne bucurăm că Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a propus ca Sinodul acesta să fie convocat mai des, să se discute şi celelalte probleme care nu au fost discutate, sau poate să se mai aprofundeze şi cele care s-au discutat”.

IPS Mitropolit Andrei a amintit temele dezbătute la Sfântul şi Marele Sinod din Creta, subliniind că acestea sunt de acută actualitate: „Contribuţia Bisericii Ortodoxe la realizarea păcii, dreptăţii, libertăţii, a fraternităţii şi a dragostei dintre popoare şi la înlăturarea discriminărilor rasiale şi alte discriminări. Ce poate fi mai actual decât misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană? Domnul Iisus Hristos i-a trimis pe apostoli şi prin ei, pe noi, pe toţi, la misiune: «Propovăduiţi Evanghelia la toată făptura. Cine va crede şi se va boteza se va mântui, cine nu, se va osândi”. Tot cu privire la prima temă abordată la Sinod, „Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană”, ierarhul a subliat că „noi dăm slavă lui Dumnezeu că avem pace şi linişte în ţara noastră, dar creştinii din Siria, din Irak, din Egipt, creştinii din Africa şi mulţi alţii, câte probleme nu au şi sunt în situaţia de a-L mărturisi pe Domnul Hristos şi cu viaţa”.

A doua temă discutată la Sinodul din Creta, amintită de IPS Mitropolit Andrei, a fost „Diaspora Ortodoxă. Regulament de funcţionare a adunărilor episcopale în diaspora ortodoxă”: „Niciodată nu a fost aşa mare diaspora ortodoxă şi în special cea românească. Patru milioane de ortodocşi români muncesc în străinătate. Ne bucurăm că Patriarhia noastră are două mitropolii, mai multe episcopii şi sute de preoţi care îşi fac misiunea în această diasporă”. De asemenea, IPS Mitropolit Andrei a remarcat că, referitor la „regulamentul de funcţionare a adunărilor episcopale în diaspora ortodoxă”, „într-o interpretare stângistă a canoanelor, într-o cetate mare, Paris, de exemplu, ar trebui să existe numai un episcop ortodox, dar din punct de vedere pastoral ce ar face românii din Franţa, dacă nu ar avea mitropolitul lor acolo? (…) Când este situaţia aceasta misionară, şi românii, şi grecii, şi ruşii, şi arabii, trebuie să aibă episcopii lor, iar ca misiunea să fie eficientă, episcopii ortodocşi ai diferitelor naţiuni se organizează în adunări episcopale”.

Un alt punct, s-a referit la „Autonomia şi modul ei de proclamare”, pentru că din bisericile mame se desprind alte biserici care, şi ele, trebuiesc organizate ca să fie eficientă misiunea Bisericii lui Hristos”.

A patra temă, pe care IPS Mitropolit Andrei o consideră ca fiind de mare actualitate se referă la Taina Căsătoriei şi impedimentele ei, ierarhul afirmând că în condiţiile în care sunt milioane de români plecaţi la muncă în străinătate, mulţi dintre ei se căsătoresc cu eterodocşi, astfel că „este corectă poziţia Sfântului şi Marelui Sinod ca în cazurile serioase, când se cer dispense pentru cununiile religioase mixte, să se dea dispensele”.

Cu privire la a cincea temă, „Importanţa postului şi respectarea lui astăzi”, IPS Mitropolit Andrei a precizat că a fost corectă poziţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel care a susţinut că postul trebuie păstrat aşa cum este, „pentru ca cei care doresc o viaţă duhovnicească deosebită să aibă o normă după care să se ghideze, iar ceilalţi fac şi ei cât pot”.
Apoi, referitor la cea de a şase problemă care fost abordată şi care a fost, apoi, intens dezbătută după Sfântul şi Marele Sinod, se referă la „Relaţiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creştine”. În acest caz, au apărut intepretări diferite cu privire la termenul „biserici” referitor la unele confesiuni creştine, deşi acestea au fost numite astfel, de-a lungul timpului. IPS Mitropolit Andrei a amintit că părintele Dumitru Stăniloae a spus că acestea nu sunt „biserici depline”.

Cu această ocazie, ierarhul a amintit că vrednicul de pomenire Mitropolit Antonie Plămădeală, unul dintre participanţii la întâlnirile care aveau ca subiect pregătirea şi organizarea Sfântului şi Marelui Sinod al Ortodoxiei, afirma adesea necesitatea acestei întâlniri, a abordării problemelor diferite din lumea contemporană. „Cu gândul acesta am mers acolo, ca acest Sfânt şi Mare Sinod să rezolve o sumedenie de probleme (…) Socot că lucrurile imprecise, pe parcursul Sinodului, au fost precizate şi lămurite”, a mai spus IPS Mitropolit Andrei.

Diseminarea şi receptarea lucrărilor Sinodului

Pr. prof. dr. Viorel Ioniță de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, consilier patriarhal onorific, care a reprezentat Biserica Ortodoxă Română la numeroase conferinţe, simpozioane, întruniri ecumenice internaţionale, precum şi la întâlnirile care au pregătit Marele Sinod, a spus că textele supuse aprobării acestui Sfânt și Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe nu au avut menirea de a schimba ceva din punct de vedere dogmatic, ci, prin acestea s-a dorit afirmarea sinodalității și unitatea Bisericii Ortodoxe universale. De asemenea, pr. prof. dr. Viorel Ioniţă a amintit că pentru pregătirea Sfântului şi Marelui Sinod au avut loc mai multe întâlniri ale bisericilor ortodoxe autocefale, în cadrul cărora au fost stabilite de comun acord temele cele mai importante pentru a fi discutate.

Pr. prof. dr. Patriciu Vlaicu, de la Centrul de Studii Nomocanonice al Universității „Ba­beș-Bolyai” a subliniat importanţa deosebită a evenimentului care a avut loc în Creta, care „nu este doar o realitate eshatologică, o manifestare a împărăţiei cerului, acum şi aici, prin aceste împreună slujiri, ci este o normalitate canonică. E firesc să se vadă fraţii împreună, să discute, să rezolve lucrurile împreună. În Sinod se rezolvă toate problemele Bisericii, dar Sinodul nu se consumă numai prin întâlnirile punctuale. Procedura de diseminare şi de receptare face ca o întâlnire punctuală să-şi dezvolte perspectiva asupra unei perioade nedeterminate. Noi suntem în această fază, de diseminare, de receptare a ceea ce s-a întâmplat în Creta, la Sfântul şi Marele Sinod. Această conferinţă se încadrează în această dinamică şi este un punct de plecare pentru noi, de reflecţie, şi sunt convins că dacă aceste întâlniri se vor multiplica şi reflecţiile vor fi diverse şi cu aşezare făcute, atunci, viitorul Sfânt şi Mare Sinod, care, după cum mesajul Sinodului exprimă, ar trebui să se întâlnească la 8 – 10 ani, ar putea să completeze, să expliciteze, să clarifice lucrurile care au fost dezbătute şi formulate în Creta”.

Pr. prof. dr. Patriciu Vlaicu a mai menţionat că la conferinţa care are loc la Cluj-Napoca sunt prezenţi numeroşi participanţi la Sfântul şi Marele Sinod, persoane care au analizat problematica Sinodului, între aceştia şi pr. prof. dr. Viorel Ioniţă şi pr. dr. Alexander Rentel – „St. Vladimir” Theological Seminary”.

Teme şi dezbateri în cadrul sesiunilor

În prima sesiune a conferinţei, moderată de prof. dr. Patriciu Vlaicu, au fost prezentate comunicările „Participarea Bisericilor Ortodoxe locale la pregătirea Sfântului și Marelui Sinod – premisă a receptării hotărârilor acestuia”, de către pr. prof. dr. Viorel Ioniță, şi „Examining the Rules of Consensus from the Canonical Perspective” de către pr. dr. Alexander Rentel („St. Vladimir” Theological Seminary, New York, USA).

Lucrările au continuat joi, 27 aprilie, cu sesiunea a doua, intitulată „Sinodality and the ways of its manifestation. From the project to the convocation of the Holy and Great Council”, moderată de pr. prof. dr. Ioan Chirilă, preşedintele Senatului UBB, în cadrul căreia au fost prezentate comunicările „Structuri sinodale ale Bisericii după dreptul canonic ortodox” de către prof. dr. Constantin Rus, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Arad, „Sfântul şi Marele Sinod al Ortodoxiei în concepţia Părintelui Prof. Liviu Stan”, de către pr. prof. dr. Irimie Marga, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, „Les Documents du Saint et Grand Concile de 2016 concernant la vie interieure de l’Église Orthodoxe. Evolution des idees dans les Documents”, de către pr. prof. dr. Andrzej Kuzma, din Varşovia, Polonia.

În cadrul celei de-a treia sesiuni, intitulată „Official Documents of the Holy and Great Council: Fasting, Autonomy and Diaspora”, moderată de pr. prof. dr. Ștefan Iloaie, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană, au fost prezentate temele „The Importance of Fasting and Its Observance for Tomorrow”, de către prof. dr. Rastko Jovic, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Belgrad, Serbia; „Importanţa postului şi respectarea lui astăzi”, de către pr. prof. dr. Veniamin Goreanu, de la Facultatea de Theologie Ortodoxă din Bucureşti, „Problematicile Autonomiei și Diasporei ortodoxe din perspectiva documentelor adoptate de Sfântul și Marele Sinod”, de către pr. prof. dr. Patriciu Vlaicu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.

La cea de a patra sesiune, intitulată „Relations of the Orthodox Church with the Rest of the Christian World and the Sacrament of Marriage”, moderată de pr. prof. dr. Stelian Tofană, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană, au fost prezentate comunicările: „Biserica lui Hristos între ecumenicitate și ecumenism. Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine”, de către pr. prof. Nathanael Neacşu, Iaşi; „Ce model de dialog ecumenic promovează documentul Relaţiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creştine?”, de către prof. dr. Cristian Sonea, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană; „From Preliminary Meetings to the Official Document «The Holy Sacrament of Marriage and Its Impediments» of the Holy and Great Council of the Orthodox Church. A Juridical and Canonical Approach”, de către lect. dr. Iulian-Mihai Constantinescu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova.

La a cincea sesiune, intitulată „From the Official Documents to comunication and reception”, moderată de pr. prof. dr. Alexandru Moraru, de la Facultatea de Teologie clujeană, au fost prezentate comunicările: „Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe în Evul Mediu. Perspective asupra provocărilor pe care comunicarea modernă le impune unei instituții vechi de milenii”, de către dr. Ionuţ Mavrichi, din cadrul Patriarhiei Române, „Sfântul şi Marele Sinod şi Tradiţia canonică Ortodoxă. Între receptare şi respingere”, de către asist. Răzvan Perşa, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă Clujeană, „Dezbaterea documentelor Sfântului și Marelui Sinod – o abordare canonicǎ şi disciplinarǎ. Studiu de caz: Arhiepiscopia Iaşilor”, de către prof. dr. Emilian Iustinian Roman, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă Iași.

Pe data de 28 aprilie, în cadrul celei de-a şasea sesiuni, cu tema „Receptions and Contestations in the Orthodox Local Churches”, moderată de pr. prof. dr. Ioan Vasile Leb, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană, au susținut comunicări prof. dr. Pantelis Kalaitzidis, de la Volos, Grecia, şi pr. prof. dr. Jambul Alexei Kshutashvili, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Tibilisi, Georgia, comunicarea sa având tema „Poziția Bisericii Georgiei față de Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe”.

Conferinţa s-a încheiat cu concluziile şi cuvintele de final rostite de pr. prof. dr. Vasile Stanciu și pr. conf. dr. Patriciu Vlaicu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here